Din punct de vedere academic "alean" este un cuvint ce defineste o stare sufleteasca nedeterminata, o suferinta profunda, o jale fara speranta, o ultima dorinta, resemnarea in privinta oricarei explicatii despre univers si existenta vietii. Nu stiu daca Eminescu, un fel de "Asa sa fie", ca nume predestinat in constiinta romanimii, a fost constient de semnificatiile celor patru sunete ce compun cuvintul "alean", dar as vrea sa atrag atentia analistilor interesati ca prin "Univers" se poate intelege direct, si fara orice altfel de interpretare, ca lumea a fost conceputa de un singur initiator pe care majoritatea pamintenilor l-au perceput ca fiind "Dumnezeu", cel atoatestiutor, deci cel atotputernic. Din experienta proprie stiu ca mijlocul cel mai sintetic de a comunica, intii, cu tine insuti se face fredonind de incintare sau bocind de jale, ulterior recurgem la acorduri si rime precum George Cosbuc autorul poemului "Numai una" pe care Mihai Eminescu il apostrofeaza vehement cu "Doina"! Desi au fost contemporani, se pare ca acesti giganti ai poemelor s-au ignorat in timpul lor de existenta comuna iar analistii si criticii nu prea s-au obosit sa explice moduri de abordare diferite ori asemanari ce tin de filosofia fiecaruia dintre ei. In acest sens as vrea sa ma opresc la poezia "Moartea lui Fulger", la strofa ce contine urmatoarea prezumtie pusa in cuvintele atotputernicului "Sultan": "Nu cerceta aceste legi, ca esti nebun cind le-ntelegi/ Din codru daca rupi o ramurea, ce-i pasa codrului de ea?!/ Ce-i pasa unei lumi intregi de moartea mea?!" Explicit, asta ar insemna ca pina la el, cel "atotputernic" in lumea stapinita de el, nimeni nu a reusit sa "ajunga" la adevaratul atotputernic macar pentru o explicatie cit de cit plauzibila, dar si imediata, asupra existentei, chiar si in cazul lui Isus Cristos, presupusul "Mantuitor al lumii vechi si noi"... Probabil ca nu am ales cea mai potrivita comparatie filozofica, dar la fel ca si in "Luceafarul", Eminescu sugereaza cam aceeasi tema, "raceala nemuritorului" martorul existentialitatii universale adus la scara umana in persoana poetului "neputincios" ce declara sarcastic: "Las aleanul sa ma fure/ Si ascult de la racoare Pitpalacul"! Unul dintre marii analisti contemporani, Grigore Vieru, a mers si mai departe incit in poezia "Dor de Eminescu" explica excelent, dar si pe propria-i raspundere, "Eminescu sa ne judece"! Sotii Teodorovici au avut o soarta cumplita, despre care s-a spus ca ar fi fost vorba chiar de un complot al rusilor, dar si Grigore Vieru a avut parte tot de un fel de judecata eminesciana. In conformitate cu propria-mi credinta, "Alean" se traduce mult mai simplu: "A" El e "AN", Cel ce a creat lumea, unicul stapin al timpului si spatiului, ambele dimensiuni nedeterminate, cele fara de inceput si fara de sfirsit, "Cel" ce salasuieste in fiecare dintre noi si celelalte vietuitoare, "Cel" ce se naste odata cu noi si moare impreuna cu fiecare dintre noi asigurind astfel un achilibru pe care omul, fiinta aparent inteligenta considerata pe pamint, fara acordul celorlalte vietuitoare nu-l poate infaptui...
In viata, oamneii considerati normali se hranesc cu vise si spera, dupa moarte, in "Compas I un E"... Nu cerceta aceste legi, ca vei avea insomnii, vei fi nevoit sa apelezi la bautura ca fiind drogul cel mai usor, la medicamente si narcotice ce-ti va rapi prematur din viata daruita de "Cel Necunoscut".
Toata viata, inca de cind eram prescolar speriat de injectiile cu penicilina si streptomicina, am detestat sanitarii si medicii, am evitat medicamentele prescrise de ei, iar daca, exact in urma cu doi ani, m-as fi lasat "furat de aleanul" unui doctor ce mi-a descoperit o gaura in burta astazi cei dragi mie mi-ar fi pomenit existenta! Nu faceti greseli! Acel doctor mi-a prescris o reteta pentru 15 zile ce a costat 300 de lei, mai mult de jumatate din pensia mea, iar dupa doua zile de "tratament" am renuntat si la medicamete si la doctori! Dupa doi ani de suferinta si nenumarate incercari, azi sunt un om fericit! De citeva zile am descoperit cel mai ieftin tratament impotriva gastritei, ulcerului si probabil si al cirozei! Se numeste "Fiertura de ceapa"! Dupa ce am mincat trei cepe fierte intregi, potrivite la gust cu ulei de floarea soarelui, putina sare si un virf de cutit de piper, imediat ce m-am ridicat de la masa n-am mai simtit nicio durere, am redevenit linistit si sanatos cum am fost in tinerete. A fost o ultima incercare de remediu caci ajunsesem sa ma tavalesc de dureri iar ultima data, pina sa imi vina ideea cu ceapa fiarta m-am rugat lui Dumnezeu, contrar celor ce si-ar fi dorit moartea, sa ma mai lase sa traiesc, pentru ca inca mai am multe de facut pe acest pamint!
Am trait un adevarat miracol! Mai am simptome usoare de dureri dar am "fiertura" pregatita, maninc ceapa in amestec cu bucati mici de carne de vita, porc, pasare, peste si astfel preintimpin orice neplaceri cel putin pentru 24 de ore daca nu ma expun la frigul iernii ce patrunde prin zona gleznelor! Oamenii au inventat cizmele si obielele, eu voi reinventa gleznierele din piele de miel! Va fi o adevarata industrie, o binefacere pentru toti cei ce traiesc in mediul rece!!! Iar cu "Fiertura" voi da cea mai mare lovitura industriei farmaceutice in domeniu!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu