Poveste de Anul Nou-Bufonii "regelui", Stela si Arsinel

Primii comedianti, primii actori au fost bufonii, cei ce trebuiau sa-l inveseleasca pe rege cind era trist ori sa-l tempereze cind dadea pe dinafara de euforie. Ulterior, bufonii s-au jmecherit, s-au "haladit", asa ca au inceput sa conduca ei toate dregatoriile din regat, folosind tot felul de tertipuri, pe baza unor informari precise despre cei din inalta societate in functie de comportamentul cu ceilalti supusi. Bufonii isi permiteau sa dea peste nas, mai in gluma mai in serios, tuturor slujitorilor din regat in conditiile in care regele era un "papa lapte" ajuns rege precum "ghinionistul", ultim number one, al nostru, dar asta va fi alta poveste poate in derulare pe vreo cinci ani ori mai putin, poate maximum zece, doamne fereste(!), daca o va tine tot asa. De la regi s-a ajuns la imparati, de la imparati s-a ajuns la republicani condusi de "sefi de state", ca tot asa ne pricopsiram si noi cu Gheorghe Gheorghiu Dej, cu Nicolae Ceausescu si cu Bas escu, ultimul "Escu" ce i-a spulberat pe toti in era "Catena", farmacia inimii. Dej fu ceva mai evoluat ca Nero, depasise stadiul de poet si ajunsese sa se cinte pe sine, "Privesc din Doftana prin gratii de fier / Departe, in zare, un petic de cer, / E cerul sub care, inchisa si ea / Se mistuie-n chinuri, tovarasa mea." Din fericire, pentru noi, Dumnezeu l-a luat repede, daca ne raportam la viteza atinsa in secolul al XX-lea, cind am evoluat de la plugul cu boi la tractor in maximum doua decenii. Aici am de facut o paranteza pentru ca am ajuns si eu sa reprosez parintilor cum am ajuns sa fiu dezradacinat: "De ce m-ati dus de linga voi, / De ce m-ati dus de-acasa? / Sa fi ramas la plug, la boi, / Sa fi ramas la coasa..." Dar n-a fost sa fie! Desi Dumnezeu imi luase mintile la proba de matematica la oral, ca dupa ce rezolvasem toate exercitiile pe ciorna, m-a pus dracu' si nu am mai urmarit ce scriu la tabla, ca foarte sigur pe mine am simplificat in suma inainte de a structura in factori numitorul si numaratorul unei fractii. Am ratat nota zece pe care o meritam, dar examinatoarea, o baba de ziceai ca-i vrajitoare mi-a dat doar nota 6 pe considerentul ca la problema de geometrie am fost foarte atent. Nu credeam ca voi admite la liceu, cu nota cinci la oral la romana si cu sase la matematica, dar fiind atit de multi prosti la vremea respectiva am admis cu media 6, cam pe la jumatatea listei, ca locurile toate s-au completat pina aproape de media 5. Mi-amintesc ca dupa examen imi facusem planurile ca tractorist, din nefericire insa totul s-a darimat cind tata a venit de la liceu fara dosar, deci un asa prost ca mine fusese admis! A fost cel mai greu moment din viata mea pentru ca nu stiam daca trebuie sa ma bucur pentru o asemenea reusita "de prost" ori sa ma intristez ca toate planurile mele de-o viata fusesera darimate, deja intrezaream cum renuntasem la tot ce construisem pina atunci, vedeam cum mi se destrama cel mai frumos vis de pina atunci: "Ma dusei in cimp sa ar, sa seman porumb / Cu universalul meu agatat de-un plug, / Cu universalul meu agatat de-un plug. / Maria tinea volanul si-ambala motorul, / Iara eu cu mina dreapta reglam injectorul, /Iara eu cu mina dreapta reglam injectorul! / Toti taranii ma rugau sa le ar ogorul, / Dar mindruta mea Maria mi-a stricat tractorul, / Dar mindruta mea Maria mi-a stricat tractorul!" Maria exista, inca de pe vremea cind in clasa a treia ne-am intrecut pentru premiul I, ea a ajuns sa se casatoreasca in apropiere de locul natal cu un cunoscut de-al locului, iar eu, dupa ce era sa ma aleg cu Angelica din Bucecea, dracul mi-a iesit in cale precum lui Harap Alb, Spinul. Pina la urma, Dumnezeu s-a indurat si de mine si mi-a dat niste socri de parca erau frati cu parintii mei, numai ca nevasta mea mi-a zis verde in fata: "Ba prostule, pacat de tine ca esti destept!" Cred ca a reusit sa ma cunoasca indeajuns, ca si pe vremea celor 17 ani de scoala multi profesori m-au apreciat ca as fi "brinza buna in burduf de ciine"... Cam atit despre mine, in aceasta postare, ca am multe de spus despre bufonii Stela si Arsinel, aceste neamuri proaste care nu se mai satura. Cit a trait Ceausescu au dus-o exceptional, iar acum, pe ultima suta cu Basescu, si la inceputurile "ghinionistului", cauta pe "ENA"! Au inceput sa se maimutareasca in toate graiurile romanesti, si ca sa scurtez vorba le-as recomanda sa mai caute si sunca, asa de cite unul singur si, din cind in cind, sa se intrebe reciproc, "ce mai cati?! Nu cumva sunca?" 

Klaus Iohannis si conceptia falsa privind bugetul statului

Imaginati-va, mai intii, cum ar fi iesit din gura lui Klaus Iohannis ordinul "Romani! Va ordon treceti Prutul!", apoi va invit sa va amintiti cit de nepregatit s-a prezentat acest candidat la presedintia Romaniei in campania electorala. Primul "lucru - in mintea lui - bine facut" ar fi trebuit sa fie bugetul statului din luna octombrie si poate ca in aceasta privinta n-ar fi mult de comentat, dar cind l-am auzit spunind ca excedentul extrabugetar necheltuit reprezinta un aspect negativ mai, mai ca era sa sparg televizorul. Cum sa fie aspect negativ faptul ca la nivel de stat cheltuielile planificate au fost efectuate in conformitate cu ultima rectificare bugetara, in conditiile in care veniturile realizate au fost mai mari decit cele planificate, iar la nivel de buget centralizat situatia nu este ca la orasul Sibiu, cind sumele necheltuite in exercitiul bugetar anual se redistribuie catre alte localitati?! Dar sa trecem si peste acest aspect, sa acceptam faptul ca orasul Sibiu ar fi de invidiat datorita lui Klaus Iohannis..., si sa trecem la mintea celui ce intocmeste un buget de venituri si cheltuieli personal, la nivel de familie, agent economic, pentru ca cele intocmite la nivel de comunitati au specificul lor in functie de interesele celor aflati la putere. Nu m-a surprins presedintele Camerei Deoutatilor, Valeriu Zgonea ca s-a asezat pe batut lumea in lung si-n lat pe banii nostri, ai tuturor, dar as vrea sa-i amintesc acestui idiot ca in momentul cind Ceausescu trecea granitele tarii era unul care scria un raport de activitate in care se justificau cheltuielile de deplaseare dupa criteriul "sarcinilor de contractare" in perioada respectiva. In acest sens as vrea sa-l intreb pe Zgonea care sunt rezultatele deplasarilor lui in strainatate, la care vad ca s-a spurcat, asa sa le defineasca in cuvinte, daca in cifre nu are cu ce sa se justifice. Domnu' Zgonea! Cu jumatate de milion de euro, cit ti-ai programat dumneata si colegii sa cheltuiti in anul 2015, pentru deplasari externe, ar trebui sa aduceti un profit net minim macar de un euro, ca sa nu pierdem, dar trebuie sa va ginditi ca 500.000 de euro ar fi extrem de necesari pentru infiintarea unei ferme de 5000 de hectare, unde in primul an de activitate pot lucra 50 de salariati, in al doilea an 100, in al treilea an 150 si asa mai departe, in conditiile in care am putea avea doar venituri bugetare de cel putin 500.000 de euro chiar din primul an de activitate. Timp de opt ani, ocupat in activitatea de negociere si contractare externa, am avut ocazia sa vad cum se intocmea planul de deplasari externe la nivel de serviciu. Era ca un joc de copii, iar din 1978 pina in 1981 cind sefa ajungea la RFG si RDG, zona de care raspundeam, trecea usor motivind ca eu n-am pasaport si in trimestrul respectiv pleca ea 10,15 zile pe baza contractelor incheiate de mine prin corespondenta si pe care doamna le raporta la deplasarea ei. Ma vaicaream unui prieten din alt serviciu de export la o sticla de vin, tocmai dupa o astfel de dezbatere privind deplasarile in strainatate. Acesta m-a invatat ce sa fac, am luat legatura cu Stelica de la pasapoarte si a doua zi l-am invitat la "Trocadero". Citeva sticle de vin, ceva de mincare si in ziua urmatoare aveam pasaport cu viza de 6 luni, toate tarile, precum sefii de servicii si directorii, iar in trimestrul urmator cind a ajuns la RFG, sefa apucase sa rosteasca "Nita nu are pasaport.." in timp ce eu am sarit ca ars, "am doamna! Cu viza de sase luni in toate tarile!" Si asa am primit prima delegatie in strainatate! Babornita nu a mai avut ce sa faca, iar dupa doi ani a fost scoasa la pensie chiar in ziua in care a implinit 55 de ani! Fusese "monitorizata", ca si asa se scapa de marile jigodii in acele vremuri... , dar aia din CCR vor pleca la cimitir direct de la birou!

"Lucrul bine facut" si constiinta, pe intelesul tuturor

Emergenta culturala

In conformitate cu dictionarul explicativ al limbii romane "emergenta" este fenomenul prin care se iese dintr-un stadiu deja traversat, practic iesirea dintr-un cerc vicios daca ne referim la un anumit sistem de organizare sociala. In ianuarie 1982 a aparut la Bucuresti, in Colectia Idei Contemporane, un studiu amplu intocmit de Paul-Henry Chombart de Lauwe, "Cultura si Puterea", o colectie de analize teoretice sub rezerva luarii in consideratie a particularitatilor sistemului social-politic, nivelului de dezvoltare economica si traditiilor si a specificului dezvoltarii istorice. Este o lucrare destinata specialistilor din domeniul studiului stiintelor socio-umane in prefata caruia un anume Dr. Fred Mahler ii face urmatoarea dedicatie lui Niolae Ceausescu: ... Si tocmai in acest context se poate intelege modul in care, in conditiile specifice societatii noastre, se manifesta procese ca acelea ale "emergentei culturale". In spiritul conceptiei partidului nostru - constiinta, ideile si cultura avansate nu pot si nu trebuie sa fie reduse la o reflectare pasiva si fatal ramasa in urma fata de dezvoltarea existentei, ci sunt si trebuie privite ca dezvoltari anticipative fata de existenta, deci cu functie de creativitate sociala. Pina aici gasec ca totul este in ordine, dar urmeaza " singura maciuca necesara unui car de oale": Asa cum arata tovarasul Nicolae Ceausescu in cuvintarea tinuta la Congresul al II-lea al educatiei politice si al culturii socialiste, "...activitatea politico-educativa si de ridicare a nivelului de cultura al maselor largi populare trebuie sa dezvolte puternic spiritul revolutionar de lupta si munca, spiritul de omenie specific poporului nostru, umanismul revolutionar propriu societatii socialiste, in care omul reprezinta factorul primordial - bunastarea, fericirea si libertatea sa constituind scopul suprem al partidului nostru comunist, esenta societatii socialiste multilateral dezvoltate." Am punctat acest aspect, privind  "puterea" in persoana domnului Klaus Iohannis, din discursul caruia cultura lipseste cu desavirsire, iar mai departe am sa ma opresc doar la cuvintul de introducere al autorului, din care sper ca domnul Klaus Iohannis sa inteleaga ceva, anume faptul ca in conformitate cu legea fundamentala, Constitutia Romaniei, presedintele nu este un exponent al puterii, ci un moderator impartial precum un jurnalist intr-o emisiune TV macar, daca nu este capabil sa fie arbitru ca unul ce imparte dreptatea intr-o competitie sportiva: <Viata sociala este marcata de contradictia dintre doua procese opuse: un proces de manipulare, expresie a dominantei grupurilor la putere, si un proces invers, de dinamica culturala, pornind din interiorul grupurilor si putind permnite rasturnarea categoriilor dominante.>, fenomen care, in mod inevitabil, ne intoarce in interiorul aceluiasi sistem definit ca "partid stat", daca domnul Klaus Iohannis va insista sa "preia toata puterea", fara nicio sansa de a iesi din cercul vicios, prost interpretat de Marx atunci cind se refera la raportul dintre constiinta si existenta, ca "nu constiinta oamenilor le determina existenta ci existenta lor sociala le determina constiinta", in contextul in care "constiinta reprezinta cutia neagra a memoriei", mai ales atunci cind se ajunge la supravietuire in particular sau la general. Avem o experienta destul de bogata privind anumite manifestari de constiinta, dar continuam sa perseveram in prostie tolerind asa-zisilor "conducatori alesi" nesocotirea unor lucruri pe care le consideram marunte, precum "incompatibilitatea" in cazul lui Klaus Iohannis aflata pe rol in justitie, caz in care Klaus Iohannis apare ca "cel ce a furat un ou", dar daca miine va fura un bou, asa cum a facut Traian Basescu, demonstrabil daca justitia va fi capabila sa citeasca "toate cutiile negre" ce-l privesc pe acest tilhar ce ne-a deturnat mersul istoric normal, caci slabe sanse avem sa ne confruntam cu o mustrare de constiinta in acest caz? Oamenii de stiinta au demonstrat ca dialectica obiectiva se refera la studiul lucrurilor asa cum sunt ele in lumea reala, incit cunoasterii, ca dialectica subiectiva, sa-i revina rolul de dezvoltare pe baza de legi si principii. Dialectica, definita de unii ca fiind arta intelepciunii, ne conduce la legile universale ale realitatii obiective dar si a reflectarii ei in constiinta. Constat ca domnul Klaus Iohannis este un bun crestin, pe considerentul ca merge cu regularitate la biserica, dar credinta poate fi desavirsita "daca ne sirguim sa pazim constiinta atit cit suntem pe lume, caci din cauza nesocotirii unui lucru marunt < in niciun caz bine facut> ajungem la nesocotirea celor mari".

Poveste de Craciun

Nu stiu ce cred oamenii despre ei insisi, dar stiu ca eu nu ma amagesc si n-am sa ma insel singur. Am ramas stupefiat cind l-am auzit pe nemernicul Traian Basescu de faptul ca nu are ce sa-si reproseze din viata lui si atunci mi-am regasit primele amintiri, mi-am retrait toata viata si am constatat ca pe cele bune nu mi le-am amintit, dar pe cele rele, daca m-as apuca sa le povestesc nu cred ca mi-ar ajunge timpul pina la restul vietii. Fiind apropiat de virsta cu Basescu m-am confruntat cam cu aceleasi interese ca si el, chiar daca mie nu-mi placea postura neoficiala de "lider" si dadeam de pamint cu sefii mei, in fata, fara subtilitati si turnatorii la Securitate. Am fost in multe situatii cind demonstram totul pe hirtie, cu documente anexate si am rezistat sistemului pina cind m-a remarcat un ministru adjunct, din pacate cu minte putina, care s-a laudat la Ceausescu despre faptul ca el e dispus sa deschida magazine de vinzare cu amanuntul in occident. Adevarul se spune in mod inconstient, iar atunci, in anul 1984, documentasem o vinzare la export ce trebuia aprobata de Stefan Andrei, vice-presedinte al Guvernului de atunci, iar ministrul adjunct al industriei usoare, unul Constantin Bostina, a prins firul lansat de mine, ca pentru a obtine un pret competitiv la produsele noastre ar trebui sa ne apropiem cit mai mult de consumatorul final. In mod real lucrurile chiar asa erau, dar politic si diplomatic nu se mai potrivea nimic pentru ca noi romanii, promotori ai socialismului multilateral dezvoltat si a inaintarii spre comunism urma sa ne integram in occident, deci in piata capitalista, incit sa le luam lor piinea dar si sa le demonstram cit de ineficient este capitalismul in comparatie cu noi comunistii. Sunt convins ca autoritatile vest-germane de atunci n-au acceptat ca primul magazin de acest fel sa fie deschis in numele societatii romano-germane, cea care dispunea, ca o capusa, de fonduri deturnate din economia romaneasca, asa ca directorul roman al acestei societati m-a vindut ca sclav unui transfug iranian in RFG, pricopsit ca urmare a vinzarilor de marfuri second-hand pe baza unui principiu extrem de simplu: pe atunci, in economia occidentala ce nu se vindea in sezon se considera declasat, de pilda un articol ce se vindea in sezon cu 200 de marci vest ajungea sa fie vindut la kilogram dupa inchiderea sezonului, incit costul de achizitie la mina a doua ajungea la citeva marci vest! In memoria consumatorului ramasese acel pret de 200 de marci iar cind aparea in piata  "postsezon" la 10-20 de marci vest se vindea ca piinea calda imediat dupa revolutia romana din decembrie 1989. N-am stiut de acasa ca voi fi astfel inselat, pentru ca as fi pus conditii inainte de plecare, dar ajuns in RFG la intii iulie 1985 a trebuit sa inghit galusca, in speranta ca magazinul va fi aprovizionat numai cu marfuri romanesti. N-a fost asa. Cam o treime din volumul de marfuri erau aduse din depozitul iranianului iar restul venea din tara. In noua luni am vindut marfa romaneasca in valoare de vreo 300.000 de marci vest, iar la furnizorii din tara le-am decontat preturi ce depaseau cu circa 25% nivelul de export, la vremea respectiva. Iranianul m-a folosit gratuit ca vinzator in magazinul lui, apoi daca a vazut ca ii merge afacerea a renuntat la noi pe considerentul ca produsele noastre n-ar fi competitive. Se intimplase ceva pe cale diplomatica, probabil nemtii ii daduse peste nas lui Ceausescu in privinta incompatibilitatii unui magazin de desfacere cu amanuntul de produse romanesti in piata occidentala in raport cu nebunia lui privind societatea socialista multilateral dezvoltata si inaintarea Romaniei spre comunism. Ministrul a fost destituit si trimis "secretar cu probleme economice" la Botosani iar eu am fost incaodata pacalit, ca voi fi detasat ca finantist la societatea mixta. Cineva, de sus, care ma iubea mi-a dat inca o sansa, aceea de a alege intre saracie si bogatie, cu inclinare majora ca eu sa solicit azil poilitic in RFG, in urma judecatii proprii ori sa ma intorc in tara in momentul cind nu voi mai suporta sicanele si presiunile colegilor de la societatea mixta unde urma sa fiu oficializat spre uimirea lor de faptul ca niciunul nu-si putea explica faptul cum securitatea mi-a mai permis sa plec in RFG in septembrie 1986, dupa ce in iunie 1986 in conflictul cu vamesii de la Episcopia Bihor imi scapase, de indignare ca mi-au vamuit si pachetul de tigari din care fumam, ca "suntem o tara de cacati". Toti "colegii" cunosteau atunci despre acea intimplare, numai eu nu-mi explicam cum de stiu pentru ca eu nu spusesem la nimeni! Atunci am concluzionat faptul ca toti aveau in spate securisti care ii dirijau ca pe papusi. Sunt 29 de ani de atunci si nu-mi pare rau ca m-am intors acasa, regret doar faptul ca am vrut sa fac pe grozavul, sa fac in asa fel incit sa afle Ceausescu despre existenta celor 6,5 milioane de dolari existente in diverse valute convertibile in contul de "Plati anticipate", sume adunate din 1948, de la fondarea intreprinderii si pina in 1988, cind eu descoperisem aceste sume pe care le-am asezat ulterior intr-un desfasurator cu date de identificare pentru fiecare pozitie in parte. Aflase despre acestea inspectorul de la Ministerul Comertului Exterior si cel de la Ministerul Industriei Usoare, dar nu era suficient pentru ca nimeni nu ar fi indraznit atunci sa vorbeasca despre asa ceva, iar daca ar fi aflat Ceausescu ar fi fost cataclism in tot comertul exterior. Am pus la cale un plan sumar prin care sa valorific o pozitie ce figura in astfel de plati anticipate si am dat o comanda fictiva, chipurile ca export pe Australia, pentru prosoape flausate la Suveica Bucuresti. Seful desfacerii, un prieten bun, nascut la "Ureche esti" Vrancea, a luat legatura cu unul Arie Florian de pe la cooperatie in Scornicesti care le vindea la piata interna si toti imparteam incasarile in patru ca mai era si al patrulea complice, la deturnarea de fonduri asa cum o gindisem eu, seful de depozit care efectua livrarile, un tinar fost militian a carui iubita era tocmai "pupila" Mariei Fluxa, ministrul industriei usoare de atunci, sefa mafiei evreesti care gestiona si Societatea mixta romano-germana Karpaten din RFG, o capusa pusa pe deturnare de fonduri romanesti ce prinsese aripi in 1978, cind unul din "omologii lui Basescu la Anvers" fusese instalat la Koln, ulterior la Frankfurt/Main. Aflasem ca in acea perioada "baba" Fluxa era vizitata din cind in cind de colonelul de securitate Lucian Vasileniuc, fost coleg cu mine in comertul exterior, dar n-am banuit ca el este "umbra mea", asa ca ajuns in fata instantei in 16 noiembrie 1989, daca ne-au incadrat la delapidare si ne-a dat cite opt ani la fiecare pentru 3000 de dolari, respectiv 40.000 de lei cit apucasem sa impartim intre noi m-am temut sa-mi duc planul pina la capat privind deturnarea de fonduri si a informarii justitiei despre existenta uriasei sume de 6,5 milioane de dolari, sume existente in BRCE dar nedecontate benficiarilor interni si cu bugetul statului! Vie recunostinta martirilor din decembrie 1989, caci datorita lor am reusit sa ma nasc a doua oara, exact la noua luni si jumatate, arestat fiind in 12 iunie 1989 si pina in 23 martie 1990, data la care am explodat in sala de judecata adresindu-ma judecatorilor "ca s-a terminat cu comunismul" si am sa fac dezvaluiri de se va cutremura intreg sistemul. Era tardiv, dar ne-au pus in libertate si pe cei doi care ramasesm incarcerati la Jilava, caci turnatorii ramasesera pe arest la IGP iar imediat dupa revolutie fusesera eliberati. Dezvaluirile trebuia sa le fac la militie, atunci cind am fost arestat, in 12 iunie 1989. Dumnezeu sa-i odihneasca in pace pe cei ce s-au jertfit pentru noi, iar daca as fi fost in libertate in decembrie 1989, cu siguranta, acum as fi fost comemorat odata cu ei... Cam asa se distrugea o cariera pe atunci... Ma consolez, convins fiind, ca sa mi-a fost soarta. E bine!

Di S Cur S Klaus Iohannis

Timp de zece ani am urmarit, cu prioritate, postul TV Antena 3 Romania. Sunt un pasionat al stirilor proaspete, bine documentate sau cel putin bine argumentate, dar aseara am observat un anume interes, usor de inteles in privinta momentului de cumpana al schimbarii "stapinului". Sunt multumit de felul in care Traian Basescu a fost izgonit pe usa din dos a istoriei la termenul legal, maximum posibil, dar ca votant al reprezentantului social-democratiei inca nu sunt impacat in privinta alegerii lui Klaus Iohannis la functia suprema in stat. Sa dai note pentru un "disc urs" scris de altul decit cel in cauza mi se pare un fel de oficializare a unui plagiat, iar notele au fost foarte mari. Nu mai conteaza! Am sa creditez si eu cu nota zece acest discurs, chiar daca nu sunt Dumnezeu, pentru ca din "Programul presedintelui" m-a atins la suflet o teorie, poate chiar o teorema bine demonstrata in perioada 1945-1989, ca "Motorul dezvoltarii economice este pus in functiune de capacitatea de actiune colectiva". Am reformulat spuasele domnului Klaus Iohannis: "Capacitatea de actiune colectiva este motorul dezvoltarii economice". Oricit de mult am incerca sa blamam socialismul romanesc nu trebuie sa uitam ca Romania a atins cele mai inalte cote de dezvoltare in foarte multe domenii tocmai datorita "fortei colective" bazata, in primul rind, pe socializarea agriculturii si exploatarea mecanizata pe suprafete mari organizata in IAS-uri ca urmare a nationalizarii de la 1948 si in GAC-uri, respectiv CAP-uri, ca urmare a colectivizarii declarata incheiata in 1962. Pina in anul 1975, cind satele au fost practic distruse prin politica de industrializare fortata, aici fiind marea nesabuinta despre care inca de pe atunci multi o banuiam, statul socialist si-a permis pastrarea unei stabilitati in privinta preturilor concomitent cu sporirea "retributiilor" in sectorul de stat, sporire echitabila si fara discriminare la nivel national in conformitate cu legile privind redistribuirea venitului national. Momentul de criza alimentara, declansat imediat dupa 1969, cel provocat de ingrijorarea privind datoria externa fata de "lumea libera" ce-l creditase pe Ceausescu, moment in care micii producatori de la sate, copiii si pensionarii, ocupati de cresterea animalelor au abandonat cresterea animalelor in gospodariile proprii, copiii urmind calea deschisa de noua perspectiva a industrializarii, pensionarii, deveniti neputinciosi fara ajutorul copiilor, parintii fiind obligati sa renunte si ei la astfel de activitati si datorita acelei politici de partid si de stat prin care erau destul de ingraditi sa-si vinda pe piata libera produsele muncii lor s-a concretizat prin disparitia din sectorul comercial a produselor de baza indigene, ca de importuri nici n-ar trebui sa ne mai amintim, mai ales cind Ceausescu refuza importul de banane pentru copii motivind ca el a crescut cu dude.

Domnule presedinte, Klaus Iohannis!

Vreau sa va spun ca in 1989 Romania avea o economie de invidiat care trebuia retehnologizata, dar lumea libera, asa-zisa capitalista, nu mai avea incredere in Ceausescu, asa cum si noi, multi romani il dispretuiam pentru traiul prost si indecent, pentru foametea si frigul pe care ni l-a impus, pentru umilintele care le-am suportat din cauza celor ce se formasera in gasti si-l laudau fatis pe Ceausescu, doar ei sa traiasca mai bine, doar ei sa aiba acces la bunurile realizate in comun. Mi-a placut din discursul dumneavoastra ca ati vrea sa fiti presedintele tuturor romanilor. E bine! Dar cum veti proceda? Acum patru decenii eram de straja patriei si aveam un comandant de regiment extrem de sever, dar corect, iar vorba lui ii linistea pe toti idiotii care comentau fara rost si cind erau mai multi striga raspicat: De la mine in jos, toata lumea culcat! Se facea liniste totala, omul se plimba citeva minute pe platoul de adunare, unde eram 2000 de oameni, apoi dadea ordin subalternilor directi sa se ridice si fiecare, rind pe rind, ne indreptam spre treburile noastre intrebindu-ne cine si cu ce am gresit. Cred ca dumneavoastra intelegeti ca ne aflam cu totii intr-o astfel de situatie si ar trebui sa dati un asemenea ordin, sa-l culcati la pamint pe Augustin Zegrean, pe Livia Stanciu si pe Laura Codruta Kovesi, ca ce a facut Traian Basescu din acesta tara numai stat "de drept" nu este...

Cum a ajuns presedinte ales Klaus Iohannis?!

Voi incerca o demonstratie simpla si am sa ma cobor istoric pina la momentul cuceririi puterii in slujba tuturor celor ce muncesc, conceptie perceputa vag la nivelul anului 1945, chiar inainte de 9 mai, cind la 6 martie 1945 Uniunea Sovietica impune tranzitia de la capitalism la socialism prin guvernul Dr. Petru Groza. Aceasta tranzitie a fost desavirsita, efectiv desavirsita, in exact doua decenii, pina la Congresul al IX-lea al PCR din 1965, cind Puterea Centrala a lagarului socialist si-a indeplinit obiectivul propus ce includea si Romania. Retragerea rusilor, din Romania, din 1956 a fost facuta sub presiunea noilor conducatori, comunisti, care capatasera increderea Moscovei privind optiunea statului roman de faurire a socialismului, ulterior si de inaintare spre comunism, sub Ceausescu, omul care in 1968 gafase total fata de alianta identificata ca opozant deschis, "Tratatul de la Varsovia", impotriva NATO. In esenta, la nivelul cel mai inalt era vorba despre lupta concurentiala dintre capitalisti si socialisti, ultimii anuntindu-se ca fiind gropari ai capitalismului, potrivit conceptiei lui Lenin demolata in noiembrie 1989, concomitent cu darimarea zidului Berlinului. In contextul mondial, din 1968, cind Ceausescu facuse o mutare imprevizibila pentru viitorul omenirii iar Romania capatase creditul intregii lumi capitaliste, toata lumea vestica a investit o parte din prisosul mondial si catre noi, dar a fost doar piatra de incercare pentru ca dobitocul Ceausescu, ori lipsit de simt politic, se tinea in continuare pe linia Moscovei privind comunismul cu orice pret, chiar si atunci cind "plopul va face pere si richita micsunele". Nu stiu citi cunosc faptul ca cei din scoala elementara, de la scoala generala de zece ani, din licee faceau mustati, ori il caricaturizau in fel si chip pe Nicolae Ceausescu aflat pe prima pagina din fiecare manual, deci mult mai pregatiti si mult mai curajosi decit parintii si bunicii lor, dar azi am ajuns sa ma indoiesc de cel ce a fost ales pentru cinci ani sa fie presedintele tuturor romanilor, in persoana lui Klaus Iohannis. Voi avea incredere in acest om numai atunci cind isi va dona catre nevoiasi cele sase case despre care chiar el vorbeste ca le-ar fi dobindit prin munca cinstita, voi avea incredere in acest om numai atunci cind se va detasa total de cei ce l-au sprijinit, strict interesati, in campania electorala, voi avea incredere in acest om cind va desemna ambasadori, procurori si judecatori ca la barbut, adica unul din ultimii doi, ca fiind cei mai potriviti, sa fie ales cu zarul aruncat chiar de presedinte. Sunt constient de faptul ca societatea socialista nu a fost cea mai dreapta, pentru ca dupa 1945 au aparut stabii ce taiau si spinzurau, pentru ca dupa 1969 banii primiti pentru reconstructie au fost la discretia unui om depasit a fi gospodarul tarii in concordanta cu asteptarile lumii mondiale, incit Ceausescu a gresit si in calitate de exponent al lagarului socialist, dar si ca beneficiar de capital din lumea, asa-zisa libera, cea capitalista. Ce insemna pina in 1989 lume libera era faptul sa dispui de devize liber convertibile, nu ruble transferabile ori "lei tramvai". Diferenta dintre estul socialist si vestul capitalist o simteam, la vremea noastra, prin accesul la marfa cu bani romanesti ori cu devize liber convertibile, atunci cind la magazinele speciale denumite "Shop" ne puteam cumpara cele mai bune realizari din lumea capitalista, cafea, tigari, bauturi, electronice si electrotehnice, chiar si imbracaminte, doar cu valuta vest. Sper, din toata fiinta mea, ca alegerea lui Klaus Iohannis in functia de presedinte al Romaniei sa nu fie un accident, asa cum s-a exprimat academicianul Razvan Teodorescu, traiesc cu speranta ca tinerii ce muncesc si se umilesc acum prin strainatate sa nu se imbete cu apa rece si sa tina cont de faptul ca nu au ajuns slugi, bine ori prost platite de straini, din cauza celor ce am suportat ani in sir promisiuni de bine, ci datorita hotilor din ultimii zece ani, care "supt" Basescu au supt totul. 

Pozitia adoptata de Klaus Iohannis dupa ce s-a vazut "presedinte ales" trezeste noi suspiciuni privind democratia pe aceste plaiuri; ma refer la faptul ca fostul presedinte de citeva luni al PNL, domnul Klaus Iohannis, cu o experienta de circa doi ani ca liberal isi doreste "cucerirea puterii totale" a gruparii cu orientare de dreapta fara sa ne defineasca exact ce inseamna aceasta doctrina de dreapta. Pentru mine pot sa-mi explic o anume teorie ca liberalismul este un curent ce alterneaza intre "stinga saraca" si "dreapta bogata" astfel incit trebuie asigurat un anume echilibru, cel putin de ordin etic si moral intre bogati si saraci. Din punct de vedere istoric acest echilibru a fost asigurat in permanenta de marile descoperiri in toate domeniile de activitate concretizate in asa-zisul progres tehnic, cel ce de regula duce la cresterea productivitatii muncii. Imaginati-va, in acest context, evolutia de la plugul de lemn tras initial de oameni, apoi de animale pina la mecanizarea agriculturii din zilele noastre. Avem o tara frumoasa si bogata, dar nu ne-a mai ramas toata pentru ca nemernicii din fruntea statului s-au apucat sa o vinda strainilor ori sa o "retrocedeze" escrocilor de toate categoriile. Banuiesc ce si-ar dori domnul Klaus Iohannis, cu puterea lui de dreapta, dar nu as vrea sa ma amagesc pentru ca omul  trecut prin saracia socialismului a devenit de neinchipuit de rapace, mult mai versat decit un animal caruia nu i se da sa manince, automat fiind nevoit sa fure. In anii socialismului infractionalitatea minora, aceea de a fura in fiecare zi macar o piine, se trecea cu vederea, dar pentru o asemenea fapta, pentru o singura piine, Jean Valjean a fost condamnat la 25 de ani de munca silnica. Azi, posibilitatea de a fura nu mai este la indemina oricui, "gainarul" fiind total descurajat, dar daca faci parte din "aparatul politic si de stat" iti poti permite orice pentru a deveni bogat, asa cum a facut Traian Basescu si gastile lui de mafioti. Organizatiile de presa, specializate, dar si foarte multi amatori, au dezvaluit in detaliu astfel de operatiuni privind acumularea primitiva de capital pe fondul destramarii proprietatii comune, operatiuni in care justitia actioneaza doar la comanda, ca in vremurile socialismului cind doar hotii cei mari ajungeau sa fie judecati si condamnati, chiar si la moarte. La modul simplist, ultimul sfert de veac a impartit societatea intre prosti si inteligenti, situatie in care orice prost fura de foame sau de frig, in timp ce inteligentul "nu se da jos din pat doar pentru 50.000 de euro"... Daca as fi in locul presedintelui ales, Klaus Iohannis, mi-as dona saracilor toate acumularile de-o viata iar din indemnizatia de presedinte, din economiile de diurna, din drepturi de autor, etc., mi-as asigura traiul decent si prisosul l-as investi in societati pe actiuni, adevarata "fabrica de bani" caracteristica societatii capitaliste moderne. Pe de alta parte, eu care nu cred in succesul politicii de dreapta, pentru ca este o absurditate in a presupune ca proprietarul unei fabrici a ajuns la acel nivel de constiinta, incit sa participe efectiv in procesul de productie dar si sa imparta in mod echitabil profitul realizat. Aici e "buba"! Daca as fi presedintele PSD as milita pentru inscrierea la bursa de valori a tuturor societatilor comerciale pe actiuni care realizeaza venituri anuale de peste 500.000 de lei in paralel cu organizarea agriculturii in societati pe actiuni, pe suprafete mari de minimum 2000 de hectare si maximum 20 de salariati, fiecare platit cu 5000 lei brut lunar, costul constiintei de a nu fura nici de la micul proprietar nici de la stat. Am efectuat un asfel de calcul, care in conditii de productie minima de 3 tone de griu la hectar la pretul de 0,50 lei/kg, minim 6 tone de porumb boabe la hectar, minimum 1,5 tone floarea-soarelui la hectar la pretul de 1,50 lei/kg poate asigura proprietarului unui hectar de teren arabil minimum 1000 de lei anual. Dar daca extindem activitatea fermei si la alte culturi, mult mai profitabile, legume, vie, livada, cresterea de pasari si animale in conditii normale de crestere cu produse naturale, griu, porumb si floarea soarelui din productie proprie?! Domnule Klaus Iohannis, mai lasa dreapta aia sa se coaca, pina vor reaparea micile ateliere mestesugaresti care vor construi elicoptere, de pilda!

La multi ani, Klaus Iohannis!

As vrea sa fac, mai intii, precizarea ca nu m-am apucat sa aduc osanale presedintelui ales, adica sa-l perii pe un om extrem de nepotrivit in postura de presedinte al Romaniei. Ceea ce ne-a dovedit acest personaj in campania electorala, dupa ce s-a vazut presedinte ales, nu pare sa ne indreptateasca a fi fost o alegere providentiala, mai mult, chiar suntem nevoiti sa ne multumim cu un "star" al politicii de nevoie aparut din prostie in prim plan romanesc, un accident, in conformitate cu cele spuse de academicianul Razvan Teodorescu. Acest om incearca sa calce pe urmele marilor dictatori din istoria secolului al XX-lea, Lenin si Hitler, adepti ai orientarilor de stinga ce privesc egalitarismul, ca in final sa clacheze pe un nou plan aristocratic, in care politicianismul de dreapta cade manusa pentru noii conducatori deveniti stapini pe destinele a milioane de oameni amagiti cu etica si echitatea. Propagandistii sovietici au cules toate cuvintarile lui Lenin si le-au publicat in peste 70 de volume, Hitler s-a rezumat la o singura culegere de cuvintari adunate in " Mein Kampf", iar Klaus Iohannis, dupa ce s-a vazut ales, a avut curajul sa publice o asa-zisa autobiografie pe care a intitulat-o " Pas cu pas", poate in subconstient cu remuscarile imparatului Napoleon Bonaparte, cel ce constatase cel putin de doua ori in existenta lui ca " de la sublim la ridicol e doar un pas". Citind " Programul presedintelui", lansat ieri pe Internet de catre presedintele ales, Klaus Iohannis, am ramas stupefiat de inclinatia spre dreapta, dar si despre intentia, fara alta alternativa, de a pune umarul la instaurarea puterii de dreapta in Romania, numai ca omul gafeaza iar, fundamental, scriind negru pe alb ca, " Capacitatea de actiune colectiva este motorul dezvoltarii economice"! Trebuie sa recunosc faptul ca este vorba de " lucrul bine facut", cu mina dreapta, probabil, sintagma pomenita de peste o suta de ori in acel asa-zis program al presedintelui...  Bai, domnule Iohannis! Eu sunt ambidextru, dar simt o placere mai mare sa fac lucrul cu stinga, in asa fel, incit sa nu supar pe nimeni si nici sa atentez la o Constitutie in vigoare pina cind legiuitorul nu va catadicsi sa o adapteze la realitatea socio-economica din aceasta tara, cind cei indreptatiti sa dea legi vor constinetiza derapajul de la normalitate " supt" nemernicul presedinte Traian Basescu, cind procurorul a fost adus la rangul de magistrat contrar normelor elementare de drept. Nu, ba! Doar judecatorul are rang de magistrat, caci procurorul nu poate fi altceva decit slujbasul care are doar atributii ca avocat al statului, notiunea de stat insemnind chiar totalitatea normelor de drept, improprie fiind denumirea " stat de drept", un pleonasm ieftin utilizat pe scara larga de toti novicii de dupa 1989. Aveti o pregatire precara privind stiintele sociale, domnule presedinte ales, iar fenomenele pe care le apreciati ca ar fi pozitive nu sunt in conformitate cu asteptarile specialistilor. Scrieti, tot negru pe alb, ca " stinga inseamna baronizare si feudalizare"! Cum ati reusit sa "decretati" o astfel de teorie, cum ati reusit sa va convingeti ca DNA trebuie intarita?! Aveti o perceptie falsa despre justitie, domnule presedinte ales si probabil ca nu ati inteles nimic despre fenomenul coruptiei la nivelul cel mai inalt. Sefa DIICOT si fratele presedintelui au comis acte antisociale in anul 2011 si abia in 2014, datorita dezvaluirilor de presa, s-a ajunns la cercetarea acestor fapte. Va recomand sa preluati, cu inventar, presedintia Romaniei, sa mentionati in procesul verbal de predare-primire datoria externa a Roamniei la preluarea mandatului prezidential de Traian Basescu dar si la predarea "gestiunii" acestuia, si va veti lamuri asupra unor aspecte ce nu se regasesc in prematurul " Program al presedintelui" pe care v-ati grabit sa-l publicati ca pe o poezie, cel mult cu valoare de eseu.

Ultimele dejectii ale asa zisului presedinte al Romaniei, Traian Basescu

Victor Ponta suporta consecintele coabitarii, a reinvierii mortului tocmai din momentul in care piosii aruncau tarina peste el rugindu-se sa-i fie usoara. Este posibil ca alegerea domnului Klaus Iohannis sa fie un alt accident in istoria Romaniei. "Lucrul bine facut" pare sa fie identic, nesimtirea a atins maximumul determinat in privinta integritatii pe seama poporului de sorginte prost, asa cum foarte exact fusese clasificat de un mare cunoscator in ale politicii, de un mare luptator comunist impotriva celei mai nedrepte orinduieli din istoria omenirii, Silviu Brucan, impotriva capitalismului timpuriu reinviat pe fondul destramarii proprietatii comune. Orice alte cuvinte imi sunt de prisos. Acum, in ultimul ceas, acest nesimtit poate fi sanctionat pe vecie din istoria poporului nostru. Acum, coalitia aflata la guvernare il poate suspenda pe acest nemernic, lasindu-l la mina justitiei care a "dormit" timp de un deceniu ori l-a acompaniat. Romanii furati de mirajul bunastarii capitaliste inca nu au inteles ca s-au asezat pe nisipuri miscatoare, inca nu au inteles ca sunt musafiri in alte teritorii, inca nu au inteles ca sunt tolerati ca gunoieri in tarile in care, de nevoie, au ajuns. Votul de la 16 noiembrie 2014 a fost fortat, a fost un vot emotional prin care beneficiarii evoluatului capitalism occidental si-au influientat rudele si toate cunostintele ca democratia sociala inseamna comunism si coruptie. Peste citva timp multi isi vor da seama ca s-au inselat, ulterior se vor convinge toti ca au gresit, ca si-au tradat patria in favoarea unui nemernic, poate cel mai mare din istoria Romaniei, Traian Basescu. USL avusese un tel, dreptatea pina la capat, ceea ce presupunea judecarea tuturor celor ce au jefuit aceasta tara in ultimul sfert de veac, dar mare parte dintre acestia isi aroga cistigul alegerii lor alaturi de noul presedinte Klaus Iohannis. E revoltator si nedrept. Treziti-va romani! In 1986, pe data de 13 noiembrie eu v-am dat desteptarea. Daca ceream azil politic in RFG picam de tradator, dar n-am facut-o, am venit acasa sa ma judece ai mei pntru toate greselile pe care le facusem iar ai mei nu au indraznit sa ma judece, m-au lasat sa ma odihnesc timp de un an, mi-au platit retributia intreaga precum unui veritabil somer comunist, apoi m-au atras in cursa si in 12 iunie 1989 m-au bagat la puscarie. Atunci as fi putut sa dau in git pe multi, dar n-am facut-o ca de-ar fi aflat Ceausescu de 6,5 milioane de dolari nejustificati in conturile intreprinderii la care lucram poate ca s-ar fi lasat si cu osinda la moarte. Am verificat daca aceste fonduri se mai regasesc azi in evidenta acelei intreprinderi si am constatat ca banii sunt in acte, dar banca, fosta BRCE, ulterior Bancorex, a fost devalizata. De la oameni nu mai astept nimic pentru ca Dumnezeu a inceput sa ma lamureasca in toate.

Evolutie

Diviziunea sociala a muncii

Cel ce a sintetizat onest evolutia umana este, indiscutabil, Karl Marx. Economistii ultimelor secole s-au chinuit sa demonteze teoria valorii bazata pe munca. Unul dintre acestia, poate cel mai reperezentativ, John Naisbitt, a reusit intuirea unei teorii noi, cea bazata pe cunoastere, valabila atit in orice tip de lupta ce presupune varsare de singe cit si in lupta pasnica ce se bazeaza pe diplomatie fara a intrebuinta arme de distrugere in masa.