Libertate si jaloane

Pentru a-mi gasi rindul in lume n-am sa repornesc de la Aristotel, ci de la momentul si locul nasterii mele. Contemporanii mei, dintre cei mai apropiati, s-au nascut inaintea mea cu 67 de ani, bunica, respectiv 66 de ani, bunicul din partea tatei. Cred ca n-am apucat sa fiu contemporan decit cu strabunica din partea mamei, apropiata ca virsta cu bunicii din partea tatei, poate mai vremelnica in jurul unui deceniu. Pina in 1959 rinduiala casei era simpla. Bunicii aveau paminturile lor, parintii isi incropisera roastul lor, dar pentru o mai buna gospodarire exploatarea agrara se facea tot in comun, pe vechile pachete primite, din parinti in parinti, ca urmare a improprietaririlor stramosesti de la Cuza si pina la primul razboi mondial. Nu-mi amintesc de faptul ca dupa cel de-al doilea razboi mondial s-ar fi facut improprietariri! Mai mult, au avut loc exproprieri in masa. Ideia exploatarii agrare pe suprafete cit mai intinse a venit in mod natural si logic dar modul de bolsevizare, adica de marire fortata, impus in Romania prin nationalizare si colectivizare fara despagubiri de niciun fel din partea statului popular, a fost extrem de prost judecat. La o distanta de jumatate de secol s-au trezit niste nebuni care sa rascoleasca trecutul, incit s-a ajuns la "restituirea in integrum", un fenomen prin care s-a dus de ripa toata ordinea de drept instaurata cindva pe aceste plaiuri. Am atita repulsie ca sa continui pe aceasta tema, incit ma opresc...

Pe la 18 ani, indragosit precum un pisoi, m-am apucat sa construiesc versuri, un fel de aranjament sintetic, prin care sa ma fac inteles in privinta unor expuneri pe intelesul oricarui interlocutor, apoi, la 33 de ani cind m-am simtit ca in puscarie in hotelul "Offenbacher Hof" din Offenbach RFG unde am locuit timp de 6 luni intr-o camera 2/3 m-am apucat iar de versuri. Imi era dor de-acasa, de nevasta, de copii, de parinti si de frati, tinjeam dupa acele nopti de pescuit ce le-as fi putut petrece cu cei apropiati mie. Fusesem detasat pentru o constructie frumoasa, pentru a pune bazele unui magazin romanesc in Germania, dar totul fusese altfel aranjat decit gindisem eu, incit in loc de "jupin" cei ce trebuiau sa ma sprijine m-au bagat sluga la stapini, caci nu era numai unul, ci o intreaga familie de refugiati iranieni parveniti, mari proprietari in RFG, prin comercializarea  marfurilor declasate in mod automat de schimbarea de sezon. Pentru ei era o afacere buna, profitabila, pentru marfurile noastre comercializate prin magazinul "Romarta" pe care iranienii il umplusera cu marfurile lor de mina a treia, insemna o mare rusine! Cind ministrul Constantin Bostina m-a vizitat la magazin, in toamna anului 1985, i-am spus ca in conditiile date nu avem sanse de promovare a produselor romanesti! Omul intelesese despre ce este vorba si la citva timp a fost turnat si la Ceausescu, cel ce incuviintase personal afacerea conceputa de mine, iar tot sprijinul meu s-a darimat caci domnul CB a fost pedepsit exemplar de Ceausescu fiind detasat la Botosani, Secretar cu probleme economice. Societatea mixta "Karpaten", la infiintare un restaurant, ulterior o cazemata a evreilor din industria usoara sub bagheta lui Nicolae Gujiu, a devenit in 1978 prima mare "capusa" reorganizata pentru import/export in sistem de barter ori de compensare de marfuri ce nu faceau parte din fondul de marfuri destinate exporturilor pe relatia devize liber-convertibile. In acelasi an, 1978, fusesem promovat, in mod neoficial, sef de zona RFG,RDG, pentru exportul de tesaturi din bumbac si tip bumbac, cu un an in avans de a-mi dobindi licenta in stiinte economice, sefa mea de serviciu profitind de toate deplasarile in strainatate, pina cind, eu si celelalte colege ale mele ce munceam cot la cot, ne-am pomenit cu o "haimana" plimbata timp de vreo zece ani prin mai multe intreprinderi de comert exterior, la noi provenind de la "ICE Mercur", ultimul loc de munca al directorului ajuns la "Karpaten". La nici o luna de la venire in intreprinderea noastra, doamna nou venita, o anume Stefan Liliana, ce putea a transpiratie ca stateam tot timpul cu ferestrele deschise, pleaca in delegatie in RFG si dupa 15 zile vine cu toate contractele, concepute de mine pe relatiea devize libere, introduse intr-o "afacere bloc" de compensare prin "Karpaten" cu import neinclus in fondul centralizat de decontare pe relatia devize libere!!! Am mai povestit despre aceasta intimplare, cind m-am apucat sa verific "zestrea de vreo sase milioane de dolari" in contracte de export marfa "de vest" pentru compensare cu importuri neincluse in planul de stat, moment in care fara sa ma consult cu nimeni am inceput sa rup si sa arunc la cosul de gunoi totul. M-a reclamat la sefa de serviciu, sefa, stiind despre ce e vorba, a trimis-o la directorul adjunct, dar ea, asa "piloasa" cum se credea, a ajuns la minstrul adjunct, unul Gherghescu ce ma cunostea bine pe mine(ghinionul ei!) ca in momentul cind a ajuns la el m-a sunat pe telefonul interior mi-a transmis ca am procedat corect, in asa fel incit sa auda si proasta, care in urmatoarea luna si-a cerut transferul in alta intreprindere de comert exterior, pe la "Terra", pe undeva... In 1985 am realizat pentru ce am fost sabotat in afacerea "Romarta", fusesem asteptat la cotitura de acelasi director pe care il umilisem atit de mult in 1978, cel ce o prostise pe "Liliana" prelund pentru compensare marfuri destinate exportului pe relatia devize libere cu importuri neincluse in planul de stat pe aceasi relatie valutara! Lovitura de gratie tot eu le-am dat-o in 13.11.1986, cind, la al patrulea mandat de trei luni de coordonare al magazinului Romarta, desi magazinul se inchisese in iunie 1986, am parasit societatii "Karpaten" lasind scris pe o coala A4: Multumiri partidului comunist, personal tovarasului Nicole Ceausescu si tovarasei Elena Ceausescu! Toti, pina la procurorul general, Nicolae Popovici, s-au cacat pe ei! Un an de zile am fost somer comunist apoi javrele m-au atras intr-o jmecherie din care aveam o iesire la doua capete, bani la discretie iar daca sunt prins sa-i dau in git pe toti pentru cele 6,5 milioane de dolari existente in conturile intreprinderii, avansuri de la clienti externi, sume nejustificate inca din 1948 si pina azi 16.03.2015!!!

Azi sunt pensionar si ma pasioneaza "oina" de la "Nana si sunt atent la "zurca" blanarului de Sibiu, ambii la unison in privinta ministrului de finante Darius Vilcov!!! Baga-le-as malai pe git la amindoi, ca la ursii dansatori... Felicitari domnului Tariceanu!!! Senatul Romaniei nu este esafod in slujba DNA!!!